Q-Homae; Case de lemn; Casas d madera; Maison bois; Wood Houses; Holzhäuser;

O varianta interesanta pentru constructia masiva din zidarie consta într-o casa din lemn. Deoarece casa tip bloc nu este la noi traditionala, exista mai multe sanse pentru celelalte constructii din lemn sa se dezvolte si la noi în viitor. Mai ales constructia cadrului din lemn, ar putea fi o alternativa pentru constructia scheletului din beton si pentru constructiile masive.

Avantajele acestui sistem: revenirea la elemente de baza simple, combinatii statice simple, precum si prefabricarea industriala.

Conditionata de protejarea împotriva incendiilor, în cazul constructiei cadrului din lemn, tavanul si peretii se îmbraca în interiorul casei cu placi de carton amestecat cu ghips. Aspectul interior al încaperii da impresia unei case construita conventional. Atractia speciala a constructiei scheletului din lemn, elementele de sustinere vizibile, se pierd la constructia cu cadru din lemn.

La toate constructiile din lemn trebuie atentie la materialele întrebuintate. Foarte adesea se folosesc substante pentru protejarea lemnului, materiale pentru izolare si placi de constructie care sunt considerate ca fiind acceptate de ecologisti

Ca si peretele exterior si peretele interior poate acumula caldura, poate capta umezeala si apoi sa o elimine, poate capta gazele si mirosurile neplacute pentru a asigura un bun climat în încapere.

Ca materie prima biologica naturala, lemnul este si astazi optim. Numai daca se prelucreaza sau se foloseste gresit este o alegere proasta. Pentru a fi siguri de o calitate a casei din lemn, trebuie mentionate înca o data avantajele pe care le prezinta:

– Are o conductibilitate termica redusa. Cercetarile au aratat ca în cazul atingerii cu piciorul a unei podele din ciment are loc o racire de mai mult de 10 C; în cazul unei podele din lemn doar 2 C; -Are o mare capacitate de difuzare a vaporilor;
– Are o buna capacitate de resorbtie si absorbtie si contribuie astfel la un excelent climat în încapere;
– Casele din lemn sunt greu inflamabile. În caz de incendiu, casele din lemn degaja rar gaze toxice, iar asta daca nu sunt acoperite sau lipite cu lacuri chimice sau cu materiale sintetice;
– Are un bun efect izolator. În felul acesta se obtine o reducere a pericolului unui accident electric, iar pe de alta parte se obtine o suficienta conductibilitate pentru a împiedica încarcarea electrostatica;
– Stralucirea sa naturala si multitudinea formelor si tipurilor permit o configuratie variabila si omogena a încaperii;
– O casa din lemn este si astazi o solutie optima pentru raportul randament – pret.

Daca ne referim la materialele de constructie luate în ansamblu, lemnul face exceptie. În afara avantajelor estetice, trebuie luate în calcul o multitudine de observatii biologico-ecologice:

– capacitatea ridicata de difuzie (asigura un schimb permanent de gaze si aer)
– higroscopicitatea ridicata (umiditatea lemnului este în echilibru cu umiditatea încaperii)
– buna capacitate de adsorbtie (de exemplu, o captuseala tripla a tavanului de patru metri poate reduce în decurs de trei ore o concentratie de formaldehida de 1,2 ppm (= fumul de la 25 tigari) la 0,1 ppm)
– radiatie radioactiva redusa -buna izolare termica -buna elasticitate (mai ales în cazul podelelor) -caldura ridicata a suprafetei
– încarcatura electrostatica redusa
– mirosul placut – probleme reduse legate de mediul ambiant, deoarece în urma degrevarii se recicleaza bine
– posibilitati nelimitate de constructie
– viabilitate ridicata.

Daca vreti sa va bucurati din plin de proprietatile lemnului, atunci nu trebuie sa îl tratati cu lacuri, glazuri si rasini sintetice. Protectia lemnului începe cu folosirea tipurilor de lemn natural, rezistent – nu trebuie sa uitam ca exista si alternativa lemnului tratat chimic. Acesta se foloseste acolo unde riscul deteriorarii este deosebit mare (bancile, stâlpii din balcoane, leaganele, etc).

—————————————————————————————————————————————-

Cea mai buna, ieftina si ecologica protectie a lemnului este protectia constructiva a lemnului, în ciuda tuturor încercarilor industriei chimice de a dovedi contrarul si de a propaga ideea elementului sintetic de protectie a lemnului. Succesul lor consta în modul de utilizare si efectul de protectie foarte simplu, mai ales la lemnul întrebuintat în partea exterioara. Totusi, dezavantajele pentru om si animal sunt mari. Masurile constructive luate actioneaza mai ales împotriva aparitiei ciupercii si a mucegaiului, deoarece acestea apar la o umiditate a lemnului de mai mare durata de peste 20 %. Deci, umiditatea lemnului trebuie tinuta cât mai scazuta posibil.

Masurile de protectie constructive sunt:
– Când se construieste, lemnul trebuie fie uscat, deoarece toamna târziu sau iarna exista pericolul aparitiei ciupercii.
– O streasina suficient de mare a acoperisului înseamna o buna protectie la intemperii pentru fatade si balcoane.
-Sarpanta acoperisului trebuie sa fie în permanenta uscata si aerisita (mai ales în cazul acoperisurilor închise)
– Ferestrele trebuie înzidite si nu prinse de fatada.
– Grinzile de lemn care se înzidesc în exterior trebuie fixate pe hârtie gudronata prin care nu penetreaza apa si sa fie bine aerisite.
– Grinzile de lemn de sub podelele încaperilor umede, cum sunt bucataria si baia, trebuie protejate de umiditate cu flise, iar în partea de dedesubt cu folie PE.
– În încaperile umede (baia) constructiile din lemn trebuie bine protejate. Trebuie atentie, deoarece se poate forma condens.
– Lemnul din aer liber nu trebuie sa vina niciodata în contact direct cu solul (gardurile, obloanele balconului). Se folosesc placi din otel sau bare plate din fier, turnate în beton.
– Stortul se protejeaza întotdeauna de umezeala sau printr-o tesitura, astfel încât apa sa poata picura, sau punând o tabla.

Protejarea activa a lemnului

Pentru o mai buna orientare trebuie sa se faca deosebirea între protejarea lemnului si tratamentul suprafetei. În cazul folosirii agentilor de protejare a lemnului, trebuie retinut ca lemnul trebuie protejat împotriva deteriorarilor animale si vegetale. În cazul tratamentului suprafetei se folosesc agenti, cum sunt lacurile, glazurile, uleiurile si ceara pentru a înfrumuseta lemnul si al proteja de efectele exterioare.

Protejarea lemnului a fost si este puternic influentata de industria chimica, deoarece un constructor sau un arhitect rar omite sa impregneze lemnul constructiilor (sarpanta acoperisului, tavanul, ferestrele, usile si scarile) cu un agent de protectie. O .impregnare totala. este inutila, deoarece constructii cum sunt bisericile vechi de 800 de ani din Scandinavia demonstreaza foarte bine ca lemnul se poate pastra în timp si fara agenti de protejare. Prin natura sa, lemnul este un material de constructie sanatos, care nu trebuie impregnat, atâta timp cât se foloseste corect. În casele de astazi (cu încalzire centrala, fundament de beton, pivnita uscata si acoperis plat) se întrevad greu posibilitati de extindere a deteriorarii lemnului. Camerele încalzite central coboara umiditatea lemnului sub 10 %, iar insectele au nevoie însa de cel putin 10 % pentru a supravietui, iar ciupercilor le trebuie chiar de 20 % umiditate a lemnului. De aceea, o deteriorare a lemnului în constructiile noi apare extrem de rar.

Cât de redusa este eficienta agentului de protejare a lemnului în interior, rezulta din faptul ca, atât în lemnul impregnat, cât si în cel neimpregnat, apar ciuperci si insecte daunatoare. Agentul folosit nu ofera o protectie 100 %, deoarece, de regula, adâncimea de penetrare este prea redusa, iar cele mai multe zone afectate nu se mai trateaza, deoarece au aparut de prea mult timp. 38 Adeseori în preajma noastra exista diverse insecte si gândaci de lemn (carii). Trebuie stiut faptul ca sunt gândaci, ca asa numita carie de casa, care nu se gaseste în lemnul vechi. El prefera sarpanta din lemn de conifere uscat (în special pin). Insectele care iubesc lemnul (viespea lemnului si gândacul de alburn) prefera lemnul de molid bolnav sau proaspat taiat. În lemnul uscat se gasesc doar carii (larvele se dezvolta în timp de 2 ani). Gândacii de mobila prefera lemnul gata prelucrat, nu poate însa trai la sub 10 % umiditatea lemnului.

Ce elemente de protectie a lemnului exista pentru a impregna preventiv lemnul? Sa repetam înca o data: Cea mai buna protectie a lemnului consta în montarea lemnului uscat.

În cazul elementelor chimice de protectie a lemnului se deosebesc preparate solubile în apa si preparate uleioase. Cele solubile în apa se compun din saruri care se dizolva în apa. Ele pot fi aplicate atât pe lemnul ud, cât si pe cel uscat. Elementele uleioase se pot aplica pe lemnul uscat. Tratarea suprafetei lemnului Suprafata lemnului se trateaza pentru a-l proteja de efectele exterioare (umiditate, mizerie si uzura) si pentru a-i da un aspect decorativ. Pentru aceasta exista la dispozitie lacuri, glazuri, uleiuri si ceara. Aici se face diferentierea între elementele naturale si cele sintetice de tratate a suprafetei lemnului. Preferinta pentru substante sintetice de tratare a suprafetelor se explica prin durabilitatea mare si usoara prelucrare. Din pacate, exista dezavantaje: încarcarea cu impuritati a mediului ambiant la fabricare, prelucrare si degrevare. Din punct de vedere biologic, capacitatea de difuzie scade si creste încarcatura electrostatica.

Un lac sintetic sau o glazura se compune, în medie, din mai multe sute de diferite substante. Cele mai importante sunt:
– Solventi Ei distribuie lianti, pigmenti si substante auxiliare si se evapora. Astfel, ajung în atmosfera, unde se descompun în produsi intermediari toxici care contribuie la omorârea padurilor si la formarea fumului. Cel mai important solvent sintetic este ligroina (numita si terebentina sau benzina usoara). Poate contine hidrocarburanti aromatici, foarte toxici Prin inspiratie sau contact cu pielea, ataca si creierul si celulele nervoase.
– Liantii Ei asigura formarea unei pelicule si o distributie a pigmentilor. Se compun dintr-un element de modelare a peliculei si un emolient care îl face elastic. La modelarea peliculei, probleme ridica rasinile intetice (clorura de vinil, isocianatii, acidul acril). Emolientii se descompun mai greu.
– Pigmenti si coloranti Ei dau lacurilor culoare. Se folosesc mai ales metalele grele care ajung prin aruncarea gunoiului în sol si apa. Deosebit de cunoscut este pigmentul alb (mai cunoscut sub numele de oxid de titan). La fabricarea sa apar acizi foarte toxici, cantitatile din Marea Nordului devenind tot mai mari, ceea ce conduce la afectiuni ecologice ale florei si faunei marii.
– Conservanti Pentru a proteja tencuiala si lacul de microbi, se foloseste adesea (mai ales în cazul lacurilor de dispersie = lacuri pe baza de apa) conservanti care nu au fost îndeajuns studiati privind urmarile asupra sanatatii omului.

Toxinele puternice PCP si formaldehida nu ar mai trebui astazi folosite. – Substantele auxiliare Si ele pot ridica probleme, caci adesea contin substante asupra carora exista îndoieli.

Constiinta oamenilor legat de mediul înconjurator a crescut atât de mult, încât pe paleta produselor lor apare BIO sau se declara ce substante contine. Indicatia .contine ceara de albine veritabila. sau .nu contine lindan. nu spune prea multe despre componentele produsului. Pe lânga acesti fabricanti de .bio-vopsele. exista fabricanti de vopsele naturale (circa 18), care ofera vopsele care: o prezinta cea mai mare utilitate posibila; o provin din materii prime naturale, chimic nu au fost deloc sau foarte putin modificate; o prezinta o fabricare si o degrevare în conformitate cu prevederile mediului ambiant; o la prelucrare nu dauneaza sanatatii; o îndeplineste criteriile biologice ale capacitatii de respirare, de captare si eliminare a umiditatii aerului si ale ne-încarcaturii electrostatice.

Un plus de solventi naturali este o realitate a faptului ca acestia se evapora la zugravire. În cazul solventilor sintetici, cantitati mari de substante noi ajung în atmosfera. Tratarea lemnului din interior În principiu, în interior se poate renunta la tratarea lemnului, în masura în care s-au redus defectele de constructie si nu este vorba de încaperi umede. Astfel, tratamentul suprafetei se aplica mai mult în scopuri decorative sau pentru a preveni o anume murdarire.

Peretii si acoperisurile (si grinzile de lemn) Daca lemnele se slefuiesc bine, atunci se poate renunta la un tratament al suprafetei. Daca totusi se aplica un tratament, se recomanda firnis de ulei de in sau ceara de albine fluida. În cazul în care se lucreaza cu diluant, trebuie sa se aeriseasca foarte bine încaperea datorita solventilor existenti (ulei de terebentina – balsam). Peretii si usile (solicitate mai mult) Se recomanda firnis de ulei de in, glazura de rasina naturala sau ceara de albine. Cu o combinatie de ulei de grunduire si ceara de albine se obtine o buna rezistenta la apa, fara a se împiedica difuzia.O varianta interesanta pentru constructia masiva din zidarie consta într-o casa din lemn. Deoarece casa tip bloc nu este la noi traditionala, exista mai multe sanse pentru celelalte constructii din lemn sa se dezvolte si la noi în viitor. Mai ales constructia cadrului din lemn, ar putea fi o alternativa pentru constructia scheletului din beton si pentru constructiile masive.

Avantajele acestui sistem: revenirea la elemente de baza simple, combinatii statice simple, precum si prefabricarea industriala.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *